Hello!
Nu am lenevit, am muncit, am alergat, m-am stresat, am plans, m-am dat cu capul de pereti. Am avut tot felul de peripetii. Acum m-am linistit si pot sa trag o concluzie: cand crezi ca nu mai e speranta, chiar apare soarele. Cand zici ca nu ai prieteni, ramai socat cati oameni iti sar in ajutor, iar ingerii pazitori tin aproape:).
Prin urmare, de azi revin cu impresii si recomandari pentru ca un lucru nu s-a schimbat: Fifi stie!
buna ziua Mariuca,
RăspundețiȘtergereIti apreciez blogul si vin cu rugamintea la tine sa publici un articol depre un copil care are paralizie la mainii si picioruse si doresc sa publici un articol poate se gaseste cineva cine sa-l ajute. iti las si adresa mea de e-mail placintavlad@yahoo.com si adresa de blog de unde poti lua articole,date si poze despre caz
http://sansapentrudavid.wordpress.com/